nu ma intorc, acum plec

pare un dans cu repetitie desi fiecare miscare pare un zbor. atingi pamantul si realizezi ca ai mai fost acolo, de nenumarate ori si nu intelegi unde a disparut magia. era aici. unde imi sunt papucii de dans? uite-i!... zbor.
e o voluptate in tot acest haos. ai senzatia ca totul e la degetul tau mic si ca poti schimba oricand background-ul, capitolul, coloana sonora, pe tine si restul actorilor care oricum joaca prost, poate doar el, ocazional, cand asteptarile nu exista decat pe furis. cauti magia si in sacul de gunoi desi il preferi pe cel de magneziu chiar daca e mai inecacios, e totusi mai rafinat.
te zbati intre a pleca si a te intoarce nicicand atat de usor si dificil de decis cu o miza atat de mare incat nu ai mare lucru de pierdut.

could I have this kiss over and over

nu a fost de fapt un sarut ci un "salut" intre maratonisti. sau semimaratonisti. de cariera. in niciun caz corporatisti. in niciun caz sane. fucked up people. crazy and beautiful. servetele mototolite si playlist neadecvat. imi suna cunoscut numele. sa sper ca dragostea nu arata ca un fulger si ca de fapt nu te loveste ci te invaluie treptat pe drumul de intoarcere? mi-e cam teama... inima bate regulat in ritmul franghiilor de rapel dar o ia complet razna la vederea tangle-ului argintiu. complicitatea e un drog usor recomandat zilnic in supradoze. se poate confunda cu intimitatea pentru ca are acelasi gust de siguranta si incredere. atractia fizica te izbeste doar ca sa se razbune ca a fost pusa pe locul 2. te loveste in plin si in plex fara sa-i pese ca abia iti mai simti muschii din cauza efortului depus. te dregi cu greu si incerci sa ramai lucid si sa raspunzi corect la intrebari pe care nu ti le-ai pus niciodata. incerci sa te montezi pentru o noua si crunta deziluzie dar e mult mai greu decat sa visezi la detalii fara sens si la ce frumos ar fi daca... could I?

we can only understand what we are shown

can I make a wish before my birthday? I wish for prince charming. with green eyes and lots of isues. e fascinant cat de diferit poate fi ambalajul de continut. te astepti ca fat frumos in pantaloni din latex si cu zgarda sado-maso sa profite din plin de calitatile lui fizice si sa goleasca buzunarele doamnelor mai mult sau mai putin generoase care ar face orice for a good fuck. de fapt printul nostru intra in categoria sado-maso dar pe alta usa. cea a complexelor si a traumelor din copilarie. e frumos de te pici cu ceara ca sa ramai ancorat in realitate dar ceea ce e frumos dincolo de asta este ascuns sub pres de teama. ce fel de teama? ma depaseste... ma multumesc doar ca am privit pe gaura cheii astupata cu guma de mestecat. e cald acolo si linistit. culorile violente in care sunt vopsiti peretii se anuleaza reciproc lasand o senzatie de liniste si calm. as zaboi cativa ani fara sa ma plictisesc. probabil as gasi ceva carti si ceva muzica cu care sa imi umplu timpul. si as mai gasi o masca de erou renegat de societate. un strigat pe muteste care nu va putea razbate prin stratul de antifon decat daca printr-o minune printul norocos ar intalni-o pe ileana. nu consanzeana. ea nu exista. ileana din cartea de telefon. o stii. ai vazut-o de nenumarate ori langa tipa buna de la care nu-ti mai puteai lua ochii. era si la cafeneaua unde iti asteptai iubita. si tot ea ti-a taiat si fata in trafic cu mii de scuze semnalizate politicos. e nesemnificativa pentru tine. si pentru el. dar cu atatea contradictii intre ceea ce ar putea fi si ceea ce este... orice se poate intampla. prince charming s-ar putea indragosti de ileana. daca ar stii ca exista si ca pe ea o cauta. happy birthday to me.

floricica alba cu nuanta de mov

nu credeam ca o sa gasesc vreodata ceva capabil sa descrie fara erori ceea ce simt. mi se parea penibil sa te identifici cu tango. come on... e un dans penibil si o muzica idioata pentru frustrati in cautare de jumatati disperate.
faptul ca muzica asta imi confirma trairile si imi da forta doar pentru ca basii au fost reglati corespunzator e doar un complot al masinii care are o personalitate suficient de puternica incat sa simt cand virajele bruste o deranjeaza din principiu neavand nicio legatura cu varsta inaintata si cu zecile de mii de km parcursi.
linistea e insotita intotdeauna de un zgomot aparte. tantarul nesimtit care probabil nu face decat sa isi consume rolul trist, acela de a fi remarcat de mine, e atat de insistent incat as dori ca timpul sa isi aprinda o tigara si sa se gandeasca la toate greselile pe care ar trebui sa le rascumpere. probabil timpului i se rupe de dezamagirile mele si de momentele de cadere libera dar e foarte mandru de "clipele de neuitat" pe care mi le-a oferit degajat, fumand fara graba.
as sta aici si acum o vesnicie fara sa intreb unde si de ce, fara sa cer sa mi se aprobe intrarea in randul societatii de consum. consum de timp si de sentimente. sentimente fara definitie dar cu consecinte devastatoare pentru ceea ce nu am decis sa devin. iubesc fara sa stiu ce, urasc fara sa stiu cum. sunt complet goala in fata a ceea ce mi-as dori sa stiu fara sa ard de ignoranta.

spinning in jurul polului de trista amintire

and stuff... inseamna de cele mai multe ori surplusul de cuvinte pe care le ignori in mod intentionat pentru a face povestirea mai interesanta. e foarte trist atunci cand "stuff-ul" pe care ai putea sa-l ignori fara pic de regret este exact esenta unei pseudorelatii la distanta la care ai vrea sa renunti cu surle si trambite fara sa te privezi de gustul dulce al razbunarii care se bate cap in cap in capul tau. se cheama razbunare pentru ca ai un target a carui valoare poate fi usor cuantificata prin masurarea intensitatii fiecarui moment in care ai asteptat nimic. se cheama ca se bate pentru ca echilibrul pe care il ridici la rang de virtute e de fapt atat de fragil incat orice semn de interes va fi considerat un pas inainte. cap in cap sunt doua extreme intre care oscilezi nonsalant sperand ca o a treia te va scoate din impasul in care te-ai aruncat cu buna stiinta, zambind si glumind pe tema avioanelor care decoleaza fara pilot. in capul tau sunt multe si deloc. fara ele esti doar cel de langa tine despre care nu stii mare lucru si pe care il masori din privire si ii acorzi o nota mica, sub 5, doar pentru ca a facut o afirmatie care ti-a gadilat orgoliul. deloc tine de optimism si de increderea pe care o ai in tine. noroc ca exista locuri de parcare. iti poti odihni masina in timp ce tu transpiri pentru a obtine un raspuns la o intrebare pe care ti-e teama sa o pui. a doua oara...

sex virtual cu telefonul inchis

vinul rosu imi provoaca intotdeauna chef de joaca... ce noroc pe capul meu ca singurii cu care m-as juca sunt fie la cateva mii de km distanta, fie au telefonul inchis pe motiv de comfort emotional si relational. o adevarata desfatare lipsa de interes din partea pasarilor pradatoare in contextul paharului gol...

dialog pervers despre maraton

cum alimentezi o fantezie avand la dispozitie o realitate, o premisa si un vis. cum poti... plecand de la realitatea ca el e atras fix de maraton si de muntii dolomiti, formulezi premisa ca veti ajunge acolo impreuna cu cel putin alti oameni cunoscuti si dragi si adaugi visul de a vedea parisul si venetia. restul e umplutura. dar o umplutura atat de interesanta incat sunt dispusa sa renunt la fantezie doar ca sa concluzionez si sa imi vad visul cu ochii. realitatea e neglijabila. si asta te izbeste fix in momentul in care tu vrei sa initiezi o partida de sex virtual si el iti spune ca are probleme cu reteaua. camera web va arata probabil ridurile de expresie generate de ingrijorare nicidecum de orgasm. orgasmul e de cu totul alta natura si are legatura cu numarul de pe tricou.